2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gurui v vz grunguni

GURUI, pers. 3 guruie, vb. IV. Intranz. (Regional, despre porci) A grohăi. Mai lătra cînele, mai guruia un porc, mai se speriau gîștele. SLAVICI, V. P. 143.

GURUI, pers. 3 guruie, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre porci) A grohăi.

grunguni vi [At: H I, 365 / V: (reg) grongăni[1], grongoi, gruguni, ~găni, ~ura, ~uri, gruni, gugăi2, gugui, guguli2, guguri, gungăni2, gunguni2, gungura2, gunguri2, gurgui, gurguni, gurlui, gurui / Pzi: 3 grungune și ~nește / E: fo] (Reg) 1 (D. porumbei) A scoate sunete caracteristice speciei. 2 (D. porci) A grohăi. corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gurgui (vârf) s. n., pl. gurguie

gurlui (a ~) vb., ind. prez. 3 gurluie, imperf. 3 pl. gurluiau; conj. prez. 3 să gurluie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRUNGUNI vb. a gurlui, (reg.) a gongoni, a turui. (Porumbeii ~.)

GRUNGUNI vb. a gurlui, (reg.) a gongoni, a turui. (Porumbeii ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

grunguni vb. IV (reg.) 1. (despre porumbei) a produce sunetul caracteristic speciei; a gânguri, a gunguri. 2. (despre porci) a grohăi.

Intrare: gurui
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurui
  • guruire
  • guruit
  • guruitu‑
  • guruind
  • guruindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • guruie
(să)
  • guruie
  • guruia
  • gurui
  • guruise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • guruie
(să)
  • guruie
  • guruiau
  • gurui
  • guruiseră
Intrare: grunguni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grunguni
  • grungunire
  • grungunit
  • grungunitu‑
  • grungunind
  • grungunindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • grungunește
(să)
  • grungunească
  • grungunea
  • grunguni
  • grungunise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • grungunesc
(să)
  • grungunească
  • grunguneau
  • grunguni
  • grunguniseră
grongăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grongoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gruguni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grunguri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gruni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gruni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guguli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guguri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gunguni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gunguri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gurguni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurlui
  • gurluire
  • gurluit
  • gurluitu‑
  • gurluind
  • gurluindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • gurluie
(să)
  • gurluie
  • gurluia
  • gurlui
  • gurluise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • gurluie
(să)
  • gurluie
  • gurluiau
  • gurlui
  • gurluiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurui
  • guruire
  • guruit
  • guruitu‑
  • guruind
  • guruindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • guruie
(să)
  • guruie
  • guruia
  • gurui
  • guruise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • guruie
(să)
  • guruie
  • guruiau
  • gurui
  • guruiseră
gurgui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

guruiverb

  • 1. regional Despre porci: grohăi, guița. DLRLC DLRM
    • format_quote Mai lătra cînele, mai guruia un porc, mai se speriau gîștele. SLAVICI, V. P. 143. DLRLC

grunguniverb

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.