Definiția cu ID-ul 11435:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Om) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).