gubernatór, gubernatori, (gubernatoriu), s.m. (înv.) Persoană care conduce o unitate administrativ-teritorială; guvernator: „Jumătatea moșiei Strâmtura, după ce s-a stins familia Dolha, a revenit, la începutul secolului trecut, cu alte domenii mari, în proprietatea gubernatoriului Transilvaniei, Michail Teleky…” (Mihaly, 1900: 9; dipl. 3). – Din gubernie „unitate administrativ-teritorială în vechea Rusie” (în perioada 1708-1929) (Scriban).