GRINDINĂ (pl. -ni) sf. 1 🌦 Apă înghețată ce cade din nori ca niște pietricele, numită Ⓟ și „piatră”: alunga nourii... și abătea grindina în alte părți (CRG.); cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt. și ea va înceta îndată (GOR.) ¶ 2 Mulțime de lucruri care dau năvală, care se năpustesc cu grămada: răpăitul stropilor cari cad, repezi și grei, ca o ~ de gloanțe (VLAH.); grindina săgeților ce o împroșcau de pretutindeni (VLAH.); doborît sub grindina laudelor... se lăsase pe un scaun (NEGR.); o ~ de amenințări... cădea de sus pe capul nostru (I.-GH.); însoțindu-le cu o ~ de citațiuni latine (ODOB.) [lat. grandĭnem].