GREU² s. n. 1. Greutate, dificultate; împrejurare dificilă; impas. ◊ Loc. adv. Din greu = a) cu trudă; b) adînc, profund. La greu = cînd e vorba de o treabă anevoioasă. A greu = cu neplăcere. ◊ Expr. Acu-i greul = a sosit momentul decisiv. A da de greu = a întimpina dificultăți. 2. Povară, sarcină; p. ext. partea cea mai grea, cea mai dificilă a unei munci, a unei situații etc. 3. (Înv.) Mulțime. Găsi greul ordiei tătărești (BĂLCESCU). 4. (Pop.) Artilerie grea. – Lat. grevis (= gravis).