gospodăros, -oasă adj. Econom(icos) ◊ „A prevedea urmările risipei și a acționa în consecință înseamnă a gospodări nu numai propriul buzunar, dar și avuția națiunii. Românul este un om gospodăros, a zis el, și am reținut rezonanța acestui adjectiv: «gospodăros»!” Sc. 11 I 78 p. 1 (din gospodar + -os)