GORÚN (< bg., scr.) s. m. Arbore din familia fagaceelor, înalt până la 40 m, cu frunze de obicei obovate, penat-lobate, pețiolate și fructul (ghindă) fără peduncul (Quercus petraea). Scoarța lui este bogată în tanin. Lemn valoros, folosit în construcții, industria mobilei, pentru parchete etc.