GONEO- „urmaș, apropiat, descendent”. ◊ gr. gone „urmaș” > fr. gonéo-, germ. id., engl. id. > rom. goneo-. □ ~clin (v. -clin), adj., (despre un hibrid) cu caractere mai apropiate de ale unuia din părinți, matrocline sau patrocline; sin. goneoclinic; ~clinic (v. -clinic), adj., goneoclin*.