Definiția cu ID-ul 498472:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
gondolă (gondole), s. f. – Barcă lungă cu o singură vîslă folosită în Veneția. It. gondola, prin intermediul fr. gondole. – Der. gondolier, s. m., din fr. gondolier; gondola, vb. refl. (a se bomba; a izbucni în rîs), galicism.