GLĂVOACĂ, GLĂVOACE sf. 🐟 1 Pește din bălțile Dunării, de 10-15 cm., numit și „porcușor-de-vad” sau „guvidie-de-vad” (Gobius fluviatilis) (🖼 2408) ¶ 2 Pește de 20-25 cm., cu capul și gura mare, și cu corpul subțiat spre coadă, astfel că seamănă cu un mormoloc de broască; trăește în bălțile Dunării și mai ales în lacul Brateș; numit și „guvidie-de-baltă”, „mitroacă” sau „mitrocar” (Gobius Kessleri) (🖼 2409) ¶ 3 = SGLĂVOACE [bg. glavočŭ].