* GLORIE sf. 1 Mărire, slavă, cinste, celebritate datorită meritului: ~ strălucită, nemuritoare, neperitoare, militară; la apogeul gloriei; a alerga după ~; a se acoperi de ~; Gloria străbună pe strămoși cinstește (ALX.) ¶ 2 Strălucire, splendoare, podoabă: e o ~ a țării lui; gloria Atenei [lat.].