7 definiții pentru globe-trotter

Articole pe această temă:

globe-trotter sm [At: DA ms / S și: globetroter / P: globtrotăr / Pl: ~i / E: eg globe-trotter] Persoană care face înconjurul lumii pe jos.

GLÓBE-TROTTER, globe-trotteri, s. m. Persoană care face înconjurul lumii pe jos. [Pr.: glóbtrotăr] – Din engl. globe-trotter.

GLOBE-TROTTER s. m. Persoană care face înconjurul lumii pe jos. [Pr.: glóbtrotăr] – Cuv. engl.

glóbe-trotter (angl.) [pron. glóbtrotăr] s. m., pl. glóbe-trotteri

GLÓBE-TROTTER s.m. Cel care face înconjurul lumii. [< engl., fr. globe-trotter].

GLOBE-TROTTER GLÓBTROTĂR/ s. m. voiajor care face (pe jos) înconjurul lumii. (< engl., fr. globe-trotter)

GLOBE-TROTTER [pr.: globtrótăr] m. Persoană care face înconjurul lumii pe jos. /Cuv. engl.

Intrare: globe-trotter
  • pronunție: glóbtrotăr
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • globe-trotter
  • globe-trotterul
  • globe-trotteru‑
plural
  • globe-trotteri
  • globe-trotterii
genitiv-dativ singular
  • globe-trotter
  • globe-trotterului
plural
  • globe-trotteri
  • globe-trotterilor
vocativ singular
  • globe-trotterule
  • globe-trottere
plural
  • globe-trotterilor
* forme elidate – (arată)

globe-trotter

  • 1. Persoană care face înconjurul lumii (pe jos).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: