GLOABĂ (pl. -be) sf. 1 Pedeapsă în bani, armendă, despăgubire: voia să-i ducă la oborul de ~ vitele prinse în holdele ei (BR.-VN.); tata a dat gloaba pentru mine (CRG.) ¶ 2 🐕 Mîrțoagă, cal slab, prăpădit (în vechime, fiind obiceiul de a se plăti amenda și în cai, cel amendat dădea calul cel mai prăpădit din cîți avea): nu știi ce greu drum și ce ~ de cal am avut (CAR.) [vsl.].