GLICEMÍE (< fr.; {s} gr. glykys „dulce” + haima „sânge”) s. f. Cantitatea de glucoză din sângele circulant, reglementată pe cale neurohormonală; limitele normale sunt de 0,70-1,20 gś. În diabet crește proporția de glucoză în sânge (hiperglicemie); prin acțiunea insulinei sau altor mecanisme glicolitice, proporția poate să revină la normal sau să scadă până la subnormal (hipoglicemie).