2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gletui1 vt [At: C V 1949, nr. 8, 31 / Pzi: ~esc / E: ger glätten] (Reg) A lustrui talpa unei ghete.

gletui2 vt [At: MDA ms / Pzi: ~esc / E: glet + -ui] 1 A aplica un strat subțire de glet (1) pe perete. 2 A vopsi ușile, ramele etc. cu glet (2).

Intrare: gletuit
gletuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gletuit
  • gletuitul
  • gletuitu‑
  • gletui
  • gletuita
plural
  • gletuiți
  • gletuiții
  • gletuite
  • gletuitele
genitiv-dativ singular
  • gletuit
  • gletuitului
  • gletuite
  • gletuitei
plural
  • gletuiți
  • gletuiților
  • gletuite
  • gletuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: gletui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gletui
  • gletuire
  • gletuit
  • gletuitu‑
  • gletuind
  • gletuindu‑
singular plural
  • gletuiește
  • gletuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gletuiesc
(să)
  • gletuiesc
  • gletuiam
  • gletuii
  • gletuisem
a II-a (tu)
  • gletuiești
(să)
  • gletuiești
  • gletuiai
  • gletuiși
  • gletuiseși
a III-a (el, ea)
  • gletuiește
(să)
  • gletuiască
  • gletuia
  • gletui
  • gletuise
plural I (noi)
  • gletuim
(să)
  • gletuim
  • gletuiam
  • gletuirăm
  • gletuiserăm
  • gletuisem
a II-a (voi)
  • gletuiți
(să)
  • gletuiți
  • gletuiați
  • gletuirăți
  • gletuiserăți
  • gletuiseți
a III-a (ei, ele)
  • gletuiesc
(să)
  • gletuiască
  • gletuiau
  • gletui
  • gletuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)