8 definiții pentru glavă glevă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gla sf [At: (sec. XVIII) ap GCR I 245/16 / V: gle / Pl: (rar) ~ve / E: bg глава] (Înv) 1 Cap de animal. 2 Cap mare și prost. 3 Capitol. 4 (Min; Ban) Grindă de susținere.

glavă f. fam. cap gros, căpățână. [Slav. GLAVA, cap].

glávă f., pl. e saŭ glăvĭ (vsl. glava, bg. glavá, cap. V. gloabă, gologan, oglabnic, oglavă). Vechĭ. Capitul, glaviznă. Azĭ. Iron. Cap de om prost, devlă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GLÁVĂ s. v. cap, capitol, căpățână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlíe, tigvă, țeastă.

gla s. v. CAP. CAPITOL. CĂPĂȚÎNĂ. CRANIU. CUTIE CRANIANĂ. HÎRCĂ. SCĂFÎRLIE. TIGVĂ. ȚEASTĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

glávă (-ve), s. f.1. Cap. – 2. (Înv.) Capitol. Sl. glava (Cihac, II, 121; Conev 87), cf. bg., sb. glavă, pol. glowa, rus. golova, ngr. γϰλάβα „căpățînă”. Primul sens are totdeauna o nuanță depreciativă. Din sb. pare a proveni glag, s. n. (Banat, colț), prin intermediul unei asimilări. – Der. glăvățînă, s. f. (căpățînă, dovleac), prin încrucișare cu căpățînă, cf. bg. glavetina; glovoț, s. n. (căpățînă); glarhnică, s. f. (șervet răsucit în formă de colac pe care se așază greutatea purtată pe cap), din sl. glavnikŭ „de cap”; glaviznă, s. f. (înv., capitol), din sl. glavizna, împrumut literar. Cf. sglăvoc.

GLÁVĂ, gláve, s. f. 1. (Peior.) Cap, căpățână, bostan. 2. (Înv.) Capitol. (din sl. glava; cf. bg., sb. glavă, pol. glowa, rus. golova, ngr. γκλάβα = încăpățânat)

Intrare: glavă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gla
  • glava
plural
  • glave
  • glavele
genitiv-dativ singular
  • glave
  • glavei
plural
  • glave
  • glavelor
vocativ singular
plural
glevă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.