glamour s. n. (americanism) Farmec ◊ „Regizoarea orchestrează lăsând fiecărui instrument timbrul său: glamourul și dulceața Violetei Andrei (dresoare de elefanți), lirismul subțire al lui George Mihăiță (clovnul amorezat) [...] antrenul lui Iosefini scoțând din nasul spectatorilor, bineînțeles, soldi! soldi!” R.l. 25 XII 81 p. 2. ◊ „[...] stilul mamei – un glamour distins – trebuie continuat [...]” R.lit. 6 VI 85 p. 20; v. și spot (1980) [pron. gleamăr] (Guția A. 14)