2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

glănțui [At: HERZ-GHER., M. II, 411 / V: (reg) glian~ / Pzi: ~esc / E: glanț + -ui] 1 vi A străluci. 2 vt A lustrui.

glănțuĭésc v. tr. (d. glanț; pol. glansować, rus. glĕancovátĭ). Mold. Lustruĭesc. Sclivisesc.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

glănțuí, glănțuiésc, vb. IV (înv.) a lustrui.

Intrare: glănțuire
glănțuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glănțuire
  • glănțuirea
plural
  • glănțuiri
  • glănțuirile
genitiv-dativ singular
  • glănțuiri
  • glănțuirii
plural
  • glănțuiri
  • glănțuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: glănțui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • glănțui
  • glănțuire
  • glănțuit
  • glănțuitu‑
  • glănțuind
  • glănțuindu‑
singular plural
  • glănțuiește
  • glănțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • glănțuiesc
(să)
  • glănțuiesc
  • glănțuiam
  • glănțuii
  • glănțuisem
a II-a (tu)
  • glănțuiești
(să)
  • glănțuiești
  • glănțuiai
  • glănțuiși
  • glănțuiseși
a III-a (el, ea)
  • glănțuiește
(să)
  • glănțuiască
  • glănțuia
  • glănțui
  • glănțuise
plural I (noi)
  • glănțuim
(să)
  • glănțuim
  • glănțuiam
  • glănțuirăm
  • glănțuiserăm
  • glănțuisem
a II-a (voi)
  • glănțuiți
(să)
  • glănțuiți
  • glănțuiați
  • glănțuirăți
  • glănțuiserăți
  • glănțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • glănțuiesc
(să)
  • glănțuiască
  • glănțuiau
  • glănțui
  • glănțuiseră
glianțui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)