GHIOCEL² sm. mai adesea GHIOCEI pl. 🌿 1 Plantă pe a cărei tulpină crește cîte o singură floricică albă, plecată în jos, care răsare la sfîrșitul iernii, cînd abia începe să se topească zăpada; numită și „clopoței”, „cocorei”, „primăvăriță” (Galanthus nivalis) (🖼 2372) ¶ 2 GHIOCEI-MARI, GHIOCEI-BOGAȚI, plantă ierboasă, cu flori albe plecate în jos; numită și „lușce”, „noduțe”, etc. (Leucojum aestivum) (🖼 2373) ¶ 3 GHIOCEI-DE-GRĂDINĂ = ZARNACADEA ¶ 4 GHIOCEI-DE-MUNTE = COPRINĂ ¶ 5 GHIOCEL-DE-TOAMNĂ, plantă decorativă, cu floarea mare și frumoasă, galbenă-aurie (Amaryllis lutea) (🖼 2374).