GHIN (pl. -nuri) sn. 🔧 1 Unealtă a dulgherului și a rotarului, în formă de daltă fără mînere de lemn, cu tăișul semicircular (🖼 2366) ¶ 2 Un fel de cazma îndoită de amîndouă părțile laterale ¶ 3 Trans. (PĂC.) Un fel de cuțitaș cu tăișul în forma unghiei, cu care se face săpături în lemn.