Definiția cu ID-ul 498227:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gheșeft (gheșefturi), s. n. – Afacere la care se cîștigă prin mijloace incorecte, speculație. Germ. Geschäft, prin intermediul argoului iudeo-german (Borcea 189). – Der. gheșeftar, s. m. (speculant); gheșeftărie, s. f. (speculație).