Ghervase Foarte rar în epoca contemporană, Gherváse este un nume a cărui etimologie rămîne încă nesigură, deși încercările făcute pînă acum sînt numeroase. Numele din limbile romanice apusene au la bază o formă lat. tîrzie Gervasius, primul purtător al acestui nume fiind un martir din Milano, în jurul anului 300. Cea mai răspîndită explicație a numelui latinesc este aceea care îl consideră de origine germanică: ar fi vorba deci de un nume compus din ger- „lance” și -wasjan „a fi puternic” sau „a vesti” (alți specialiști propun ca etimon al părții finale, fie wisu „bun”, fie pe hwas, hwaz, „ascuțit” ; a fost emisă chiar ipoteza unei origini celtice, vasso-s „vasal”). În afara dificultăților de natură lingvistică, originea germanică a numelui în discuție pare a fi serios pusă la îndoială din motive istorice și cronologice; pe bună dreptate, unii specialiști s-au întrebat dacă este posibilă apariția la Milano, în anul 300, a unui nume germanic. Analiza onomasticii din acea vreme pare să dea un răspuns negativ la această întrebare. Mai mult decît atît, susamintitul Gervasius a fost martirizat împreună cu fratele său geamăn Protasius, al cărui nume este de origine greacă și apare în izvoarele vechi grecești (are la bază numeralul protos „primul”). În această situație mult mai verosimilă pare originea grecească a lui Gervasius (probabil un nume de tipul *Gervas, care ar putea fi apropiat de alte antroponime grecești avînd la bază vb. gerúo „a celebra”). Numele apare și la popoarele slave (cele mai vechi atestări fiind scr. Gervasii, la 1243 și Gervasie la 1347), ceea ce presupune existența unei forme grecești Gervásios. Cea mai veche formă atestată la noi este Ghervasiu, în documentele transilvănene din sec. 11 – 13 (este deci vorba de influența latino-catolică). În Țara Românească și Moldova, formele Ghervase (cea mai frecventă), Ghervasăia, Ghirvasă, Ghervasie, fem. Arvasia etc. apar prin intermediul limbilor slave din sud sau răsărit, ceva mai tîrziu, după anul 1500 (Ghervasie, care apare într-un document din Țara Românească în anul 1433, era numele unui preot, probabil grec de origine, de la mănăstirea Zografu, de la muntele Athos). Raritate ca prenume, Ghervase este întîlnit astăzi mai mult ca nume de familie. ☐ Fr. Gervais, fem. Gervaise, it. Gervasio, magh. Gyárfás, bg. Ghervazii, Ghervasii, rus. Ghervasii.