geosincron, -ă adj. (astron.) ◊ „Heliocentralele circumterestre prezintă un deosebit interes în condițiile accentuării crizei energetice la nivel mondial [...] Satelitul plasat pe o orbită geosincronă, staționară în raport cu Pământul, ar produce energie electrică din razele solare recepționate. Energia va fi transmisă pe Terra sub formă de microunde, către un receptor special, cu un diametru de circa 11 km, care are rolul de a reconverti undele în electricitate.” Sc. 23 II 78 p. 6; v. și R.l. 29 VI 81 p. 6 (din engl. geosynchronous [orbit]; BD 1968)