Definiția cu ID-ul 498161:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
geampara (-ale), s. f. – Castanietă. Tc. calpara[1] (Roesler 610; Șeineanu, II, 187; Lokotsch 400), cf. alb. ğalpara, bg. čampari.
- Indicație eronată, corect çalpara — Octavian Mocanu