GEAMBAȘIE s. f. (Mold.) Șarlatanie. Nu va fi mai de folos deprinderia celui înțeleptu decît geambașiile celui întru răutate? NCCD. 328; cf. NCCD, 356; N. COSTIN. Variante: gembășie (NCCD, 356). Etimologie: geambaș + suf. -ie. Vezi și geambaș. Cf. a l n i c i e, a s I a m, c e l ă r n i c i e, celșag, celuitură, hămișag, hîtrie (2), m a r g h i o l i e, m e t e a h n ă, t ă l p i j i c, t ă l p i z i e.