2 intrări
O definiție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
gascon, -ă adj., s. m. f. 1. (Locuitor) din Gasconia. 2. Fanfaron, palavragiu. ♦ (s. f.) Dialect vorbit de gasconi. (< fr. gascon)
Intrare: gasconă
gasconă substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: gascon (adj.)
gascon2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
gascon, gasconăadjectiv gascon, gasconisubstantiv masculin gasconă, gasconesubstantiv feminin
- 1. (Locuitor) din Gasconia. MDN '00
- 1.1. Dialect vorbit de gasconi. MDN '00
-
- 2. Fanfaron, palavragiu. MDN '00sinonime: fanfaron palavragiu
etimologie:
- gascon MDN '00