GALERIE, galerii, s. f. 1. Lucrare subterană care permite accesul minerilor la zăcămînt și îngăduie executarea lucrărilor miniere. 2. Canal de comunicație care face legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice. 3. Coridor lung (și boltit) situat în interiorul sau în afara unei clădiri și servind ca loc de trecere sau de plimbare. 4. Muzeu, secție a unui muzeu sau sală într-o expoziție, în care sînt expuse mai ales opere de pictură și sculptură. ♦ Serie de tablouri expuse. 5. Balconul din sălile de spectacol situat la nivelul cel mai înalt; (fam.) spectatorii de la acest balcon; p. ext. publicul care manifestă zgomotos la o adunare, la o întrunire etc. ◊ Expr. A face galerie = a manifesta zgomotos în semn de aprobare (în cursul unui spectacol). 6. Bară de lemn sau de metal de care se atîrnă perdelele. 7. Un fel de tavă de metal care se pune în fața sobei ca să nu cadă cărbunii pe dușumea. – Fr. galerie.