2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GAÉLICĂ s. f. Limbă indo-europeană, ramură a celtei insulare, vorbită în Marea Britanie (Scoția și Irlanda). – Din engl. gaelic, fr. gaelique.

gaélic, -ă adj. referitor la gali. ♦ (s. n.) dialect celtic din Irlanda și Scoția. (din engl. gaelic, fr. gaelique)

*gaélic, -ă adj. Relativ la Gaelĭ, alt nume al Celților (galilor) din Scoția. Adv. Ca Gaeliĭ: a vorbi gaelic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gaélică (limbă) (ga-e-) s. f., g.-d. art. gaélicei

Intrare: gaelică
  • silabație: ga-e- info
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gaelică
  • gaelica
plural
genitiv-dativ singular
  • gaelice
  • gaelicei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: gaelic
gaelic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gaelic
  • gaelicul
  • gaelicu‑
  • gaelică
  • gaelica
plural
  • gaelici
  • gaelicii
  • gaelice
  • gaelicele
genitiv-dativ singular
  • gaelic
  • gaelicului
  • gaelice
  • gaelicei
plural
  • gaelici
  • gaelicilor
  • gaelice
  • gaelicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gaelică

  • 1. Limbă indo-europeană, ramură a celtei insulare, vorbită în Marea Britanie (Scoția și Irlanda).
    surse: DEX '09

etimologie: