6 definiții pentru gărăfioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GĂRĂFIOARĂ, gărăfioare, s. f. Diminutiv al lui garafă. – Garafă + suf. -ioară.
GĂRĂFIOARĂ, gărăfioare, s. f. Diminutiv al lui garafă. – Garafă + suf. -ioară.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gărăfioară sf [At: SEVASTOS, C. 148 / Pl: ~re / E: garafă + -ioară] 1-2 (Șhp) Carafă (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂRĂFIOARĂ, gărăfioare, s. f. Diminutiv al lui garafă. Vîră gărăfioara verde în sîn. SADOVEANU, B. 35. Cît mustul acelor cepe e în putere, dumneaei îl strînge și îl păstrează în gărăfioare bine astupate, în dulăpașul care-i spițăria dumnisale. id. N. F. 35. Să beu din gără- fioară. SEVASTOS, C. 148. – Pronunțat: -fioa-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
garofioară2 sf vz gărăfioară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GĂRĂFIOARĂ s. (reg.) șipușor. (O ~ cu apă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂRĂFIOARĂ s. (reg.) șipușor. (O ~ cu apă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
gărăfioară, gărăfioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui garafă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: șipușor
- Vîră gărăfioara verde în sîn. SADOVEANU, B. 35. DLRLC
- Cît mustul acelor cepe e în putere, dumneaei îl strînge și îl păstrează în gărăfioare bine astupate, în dulăpașul care-i spițăria dumnisale. SADOVEANU, N. F. 35. DLRLC
- Să beu din gărăfioară. SEVASTOS, C. 148. DLRLC
-
etimologie:
- Garafă + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09