gălbejoară sf [At: PANȚU, PL. / V: căbășo~, ~bășo~, ~băjo~ / Pl: ~re / E: gălbează + -șor] 1 (Mol, îf ~bășo~, ~băjo~) Gălbinele (Lisimachia vulgaris). 2 (Reg; îf; ~bășo~) Drețe (Lysimachia nummularia). 3 (Reg) Răchitan (Lythrum salicaria).

câlbășoară sf vz gălbășoară

gălbăjoară sf vz gălbejoară^[1] modificată

gălbășoară sf vz gălbejoară

CĂLBĂJOARĂ (pl. -re) sf. 🌿 = GĂLBEJOARĂ.

GĂLBENEL, GĂLBINEL I. adj. dim. GALBEN. Cam galben. II. sm. 🪙 dim. GALBEN III. III. GĂLBENEA sf., mai adesea GĂLBENELE, GĂLBINELE pl. 🌿 1 Plantă acuatică cu flori galbene, ale căror petale sînt mai lungi decît caliciul; crește prin ape stătătoare și prin mlaștini; numită și „hreniță” (Nasturtium amphibium) (🖼 2276) ¶ 2 pl. Numele mai multor plante ranunculacee cu flori galbene-aurii, numite și „boglari”, „piciorul-cocoșului” (Ranunculus pedatus, Ranunculus polyanthernus), „gălbenele-de-pădure” (Ranunculus aureus) (🖼 2277) ¶ 3 pl. = IARBĂ-DE-LUNGOARE ¶ 4 pl. = BURETE-GALBEN ¶ 5 pl. Plantă decorativă, originară din sudul Europei, cu flori galbene-aurii, numită și „filimică”, „rufuliță”, „rușnică”, etc. (Calendula officinalis) (🖼 2278) ¶ 6 pl. = DREȚE ¶ 7 pl. = GĂLBĂJOARĂ.

GĂLBEJOARĂ s. v. răchitan.

gălbejoară s. v. RĂCHITAN.