2 intrări

4 definiții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GÂNGÂÍT adj., s. v. bâlbâit.

GÎNGÎI vb. a se bîlbîi, a se gîngăvi, (reg.) a se tîntăvi, (Ban.) a pîtcăi, (Transilv. și Olt.) a șișcăvi. (Se ~ cînd vorbește.)

GÎNGÎIT adj., s. bîlbîit, gîngav, gîngăvit, (reg.) balamut, (prin Ban.) pîtcav, (Transilv.) șișcav, (prin Olt.) șișcăvit, (prin Transilv.) tîntav.

Intrare: gângâit
gângâit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gângâit
  • gângâitul
  • gângâitu‑
  • gângâi
  • gângâita
plural
  • gângâiți
  • gângâiții
  • gângâite
  • gângâitele
genitiv-dativ singular
  • gângâit
  • gângâitului
  • gângâite
  • gângâitei
plural
  • gângâiți
  • gângâiților
  • gângâite
  • gângâitelor
vocativ singular
plural
Intrare: gângâi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gângâi
  • gângâire
  • gângâit
  • gângâitu‑
  • gângâind
  • gângâindu‑
singular plural
  • gângâie
  • gângâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gângâi
(să)
  • gângâi
  • gângâiam
  • gângâii
  • gângâisem
a II-a (tu)
  • gângâi
(să)
  • gângâi
  • gângâiai
  • gângâiși
  • gângâiseși
a III-a (el, ea)
  • gângâie
(să)
  • gângâie
  • gângâia
  • gângâi
  • gângâise
plural I (noi)
  • gângâim
(să)
  • gângâim
  • gângâiam
  • gângâirăm
  • gângâiserăm
  • gângâisem
a II-a (voi)
  • gângâiți
(să)
  • gângâiți
  • gângâiați
  • gângâirăți
  • gângâiserăți
  • gângâiseți
a III-a (ei, ele)
  • gângâie
(să)
  • gângâie
  • gângâiau
  • gângâi
  • gângâiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)