Definiția cu ID-ul 711781:
Arhaisme și regionalisme
fânață, -e, s.f. – Teren pe care crește iarba pentru fân: „Mă luai, luai, / De joi dimineață / Jos, cătă fânață” (Calendar 1980: 7). – Din fân (< lat. fenum) + -ață.
fânață, -e, s.f. – Teren pe care crește iarba pentru fân: „Mă luai, luai, / De joi dimineață / Jos, cătă fânață” (Calendar 1980: 7). – Din fân (< lat. fenum) + -ață.