fâlfâire sf [At: ALECSANDRI, P. II, 443 / V: ~făi~, făl~, fălfăi~ / Pl: ~ri / E: fâlfâi] 1 Mișcare din aripi a păsărilor ce produce un zgomot specific zborului Si: fâlfăit¹ (1), fluturare (1 ), (var) fâlfăitură (1). 2 Zgomot specific zborului unei păsări Si: fâlfâit¹ (2), (rar) fâlfăitură (2). 3 Fluturare (2). 4 Pâlpâire.