FUM, fumuri, s. n. I. 1. Suspensie de particule solide într-un mediu gazos, produs în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile (sau, artificial și intenționat, cu ajutorul unor substanțe chimice). ♦ Fig. Pinză subțire și inconsistentă de. . . ♦ Fig. Încețoșare, tulbureală, amețeală (provocată de alcool). Fumul petrecerilor și al desfătărilor (POPESCU). 2. Cantitate de fum (1) pe care fumătorul o trage dintr-o dată din țigară sau din pipă. 3. (Înv.) Gospodărie considerată ca o grupare în jurul vetrei; familie, casă. 4. Fig. (La pl.) Îngîmfare; pretenții, gărgăuni. II. Canal cotit, în interiorul unei sobe, prin care circulă gazele calde înainte de a ieși pe cos. – Lat. fumus.