frunzărire sf [At: CONTEMP, S. II, 1949, nr. 126, 6/1 / Pl: ~ri / E: frunzări] 1 (Pop; d. oi) Selectare a frunzelor care servesc drept hrană Si: frunzărit¹ (1). 2 (Pop; d. vite) Hrănire superficială, lăsând nutrețul aproape intact Si: frunzărit¹ (2). 3 (Îvp; d. oameni și alte ființe) Gustare selectivă a alimentelor Si: ciugulire, frunzărit¹ (3). 4 (Îvp) Culegere de ici și de colo Si: ciupire, frunzărit¹ (4). 5 Întoarcere rapidă a foilor unei cărți, ale unui dosar etc., cercetându-le în fugă Si: răsfoire, foiletare, frunzărit¹ (5). 6 Citire superficială Si: frunzărit¹ (6).