FRUCTI- „fructe, roade”. ◊ L. fructus „fruct” > fr. fructi-, engl. id. > rom. fructi-. □ ~col (v. -col₁), adj., (despre paraziți) care trăiește pe fructe; ~fer (v. -fer), adj., 1. (Despre organe vegetale) Care poartă fructele. 2. (Despre pomi) Care produce fructe; ~flor (v. -flor), adj., (despre flori) al cărui caliciu servește la formarea fructului; ~form (v. -form), adj., în formă de fruct; ~gen (v. -gen₂), adj., care produce fructe; sin. fructipar; ~par (v. -par), adj., fructigen*; ~vor (v. -vor), adj., care se hrănește cu fructe.