Definiția cu ID-ul 676849:

Enciclopedice

FREDERIC, regi ai Prusiei. F. I, elector de Brandeburg (din 1688), apoi rege al Prusiei (1701-1713). A participat la Războaiele Ligii de la Augsburg și la Războiul de Succesiune la Tronul Spaniei, obținând coroana regală. Protector al științei și artelor (Universitatea din Halle, 1694, Academia de Științe, 1700 și Academia de Arte din Berlin). F. II, rege al Prusiei (1740-1786), din dinastia Hohenzollern. Supranumit Frederic cel Mare. A dus o politică internă de reforme în spiritul mercantilismului și absolutismului luminat și a acordat o deosebită atenție organizării armatei, care a devenit cea mai puternică și numeroasă armată din Europa. A participat la Războiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748), la Războiul de 7 Ani (1756-1763) și la cel de Succesiune la Tronul Bavariei (1778-1779). A anexat Silezia și a reușit, printr-un șir de alianțe să consolideze poziția internațională a Prusiei, slăbind influența Habsburgilor asupra statelor germane. A participat la prima împărțire a Poloniei (1772). Sprijinitor al culturii și artelor. Din inițiativa sa, în anii 1745-1747, s-a construit palatul de la Sans-Souci din Postdam. Admirator al culturii franceze; prieten cu Voltaire. Autor al unor lucrări filozofice („Anti-Machiavelli”, „Istoria timpului meu”).