frecare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 144 / Pl: ~cări / E: freca] 1 Deplasare forțată și repetată a unui corp pe suprafața altui corp Si: frecuș (1), frecătură (1), frecat¹ (1). 2 (Fiz) Interacțiune dintre dintre două corpuri aflate în contact Si: fricțiune (2). 3 (Fiz) Forță exercitată de un corp asupra altuia aflat în mișcare și cu care este în contact Si: fricțiune (3). 4 Efectuare a unor mișcări repetate cu degetele (sau cu palmele) pe coip sau pe o parte a corpului, apăsând Si: (reg) frichinire (1). 5 (Pop) Scărpinare. 6 Fricționare. 7 Ștergere apăsată, în toate direcțiile, cu un corp aspru sau moale, pentru a îndepărta murdăria Si: curățare. 8 Lustruire a suprafeței unui obiect, supunând-o presiunii unui corp abraziv în mișcare. 9 Spălare insistentă a obiectelor textile pentru a îndepărta petele de murdărie. 10 Amestecare îndelungată a unui aliment, astfel încât acesta să devină o masă omogenă și pufoasă. 11 (Pfm) Batere a cuiva. 12 (Fam) Supunere a cuiva la eforturi mari. 13 (Fam) Examinare riguroasă a cuiva.