frazeologie sf [At: MAIORESCU, CR. II, 300 / P: ~ze-o~ / Pl: ~ii / E: fr phraséologie] 1 Fel propriu unei limbi sau unui scriitor de a construi frazele. 2 (Fig; prt) Vorbărie plină de emfază și lipsită de conținut, care ascunde sărăcia de idei Si: (fam) pălăvrăgeală. 3 Disciplină lingvistică care se ocupă cu studiul unităților frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi. 4 (Lin) Ansamblul unităților frazeologice dintr-o limbă dată.