2 intrări

4 definiții


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fránț, s.n. – (reg.; med.) Sifilis, boală venerică (Antologie, 1980; Memoria, 2004): „Călca-te-ar franțu! D-apoi noi am furat lapte în loc de miere?” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 270). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, sub forma franță „sifilis”. – Cf. germ. franz[ösische Krankheit] „boală franțuzească; sifilis”.

fránț, s.n. – (med.) Sifilis, boală venerică (Antologie 1980; Memoria 2004). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, sub forma franță „sifilis”. – Cf. germ. französische Krankheit „boală franțuzească; sifilis”.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Franț, -a, -ă, -e, -escu, -uzul v. Frînc III 1-7.

FRANȚ < germ. Franz = lat. med. Franciscus; contaminat cu ung. FERENC; 1. Franț, -a popă (Cat, mold II); -escu Gh. (Î Div). 2. Frenț, -iu (Ard); -iu, ep., ard. 3. Frența t. 4. Cu afer. Rența (DR II 697; Bîr I). 5. Frenți sas (17 B I 256); Frențea (Dm; BCI V 185); cu afer. Rențea, Frinca mnt. 1840 (BG J XV 143); – movilă; Frendzea (Sd XVI). 6. Freanță (Ștef); cu afer. Reanțea, M. mold. (RJ II 161). 7. Sfrenț, T., olt. (BGI VIII 22). 8. Frințiu (BA ung. 15); -l pîrîu (C Ștef); -lești s. (C Ștef). 9. Prob. cu l < r: Flințiu, prof., ard. sau < subst. fleanță. 10. *Frînță: cu afer. Rînță, Ioan.

Intrare: franț
franț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Franț
Franț nume propriu
nume propriu (I3)
  • Franț