Definiția cu ID-ul 676582:

Enciclopedice

FRÁCȚIE (< fr., lat.) s. f. (MAT.) Termen folosit în aritmetică pentru numărul rațional. ◊ F. ireductibilă = f. în care numărătorul și numitorul sunt numere prime. ◊ F. ordinară = simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi (ex. 2/3, 5/7, 9/8). ◊ F. zecimală finită = f. ordinară al cărei numitor este o putere a lui 10 (ex. 3/10 = 0,3). ◊ F. zecimală periodică = f. zecimală care are un grup de zecimale (numit perioadă) ce se repetă necontenit. ◊ F. zecimală periodică simplă = f. zecimală periodică la care perioada urmează imediat după virgulă; ex. 4/3 = 1.333... = 1,(3). ◊ F. zecimală periodică mixtă = f. zecimală periodică la care perioada nu urmează imediat după virgulă; ex. 5/6 = 0,833... = 0,8(3).

Exemple de pronunție a termenului „fracție” (12 clipuri)