fotografism sn [At: DN³ / Pl: (rar) ~e / E: ger Photographismus] Curent în pictură și plastică care urmărește să redea natura exagerat de fidel, fără forță artistică creatoare.

FOTOGRAFÍSM s.n. Curent în pictură și plastică care urmărește să redea natura exagerat de fidel, fără forță artistică creatoare. [< germ. Photographismus].

FOTOGRAFÍSM s. n. curent în pictură și plastică care urmărește să redea natura exagerat de fidel, fără forță artistică creatoare. (< germ. Photographismus)

fotografísm s. n. (arte) Curent în artă care vrea să redea natura exagerat de fidel ◊ „Fotografismul câștigă teren, se creează până și piesa de teatru-document.” Alm. Sc. 1967 p. 364 (din germ. Photographismus; cf. fr. photographisme; DMC 1966; DN3)

FOTOGRAFÍSM n. Curent extrem în arta plastică și în pictură care prezintă lucrurile zugrăvite cu o fidelitate exagerată, fără elemente de creație artistică; naturalism extrem. /<germ. Photographismus