forfecare sf [At: DA ms / Pl: ~cări / E: forfeca] 1 Tăiere în bucăți cu foarfecele sau cu un alt obiect tăios Si: forfecătură (1). 2 (Fig) Cercetare a unei opere literare sau științifice cu o minuțiozitate exagerată, cu scopul de a o critica și de a o pune într-o lumină defavorabilă. 3 (Fig) Critică aspră. 4 (Fig) Mustrare severă. 5 Bătaie. 6 Bodogănire.