font, fonturi, s.n. (reg.) 1. Unitate de măsură pentru cereale echivalent cu ½ kg: „Adecă tăt iobagul dă, în tăt anul, câte o potârniche, câte un sac, câte o funie, câte un font de rășină și câte o găină” (Ardelean, 2015; document sec. al XVIII-lea). 2. Cântar. ■ (onom.) Font(u), Fonta, nume de familie în jud. Maram. – Var. a lui funt (< germ. Pfund „livră”) (Țurcanu, 2005), magh. font, pol. funt (Scriban).