fonoaudiologie s. f. Știință care se ocupă de relațiile dintre funcțiile auditive și cele fonatorii ◊ „În curând se va da în folsință, în cadrul Centrului medical de fonoaudiologie și chirurgie funcțională ORL un compartiment special destinat acestei ramuri.” I.B. 25 IV 84 p. 4. ◊ „[...] grădinița-spital din Ciuboțica Cucului [...] este, în fapt o prelungire, mai exact o componentă a secției de foniatrie a marei Clinici din Panduri. Și este, neîndoios, meritul prof. dr. Dorin Hociotă, conducătorul Centrului de fonoaudiologie și chirurgie funcțională ORL, de a iniția și dezvolta în țara noastră foniatria.” Fl. 4 IV 86 p. 19 (cf. fr. phonoaudiologie; DN3)