fonoabsorbant, ~ă a [At: DEX² / P: ~no-ab~ / Pl: ~nți, ~e / E: eg phonoabsorbant] (D. materiale) Care are proprietatea de a absorbi sunetele.

FONOABSORBANT, -Ă adj. (despre un material) care absoarbe sunetele. (< engl. phonoabsorbant)

fonoabsorbant, -ă adj. Care are proprietatea de a absorbi sunetele ◊ „Plăcile fonoabsorbante au domenii largi de utilizare în combaterea zgomotului.” Sc. 29 X 63 p. 1. ◊ „Geamuri fonoabsorbante. Locatarii din casele situate pe marginea autostrăzii ce conduce la Zürich, deosebit de zgomotoasă, vor putea să doarmă, în curând, în condiții mai bune, datorită măsurilor luate recent de municipalitate de a monta la ferestrele apartamentelor încă un set de geamuri, dintr-o sticlă specială, care poate absorbi 50 la sută din vibrațiile zgomotelor.” Sc. 5 III 76 p. 6; v. și 12 II 63 p. 1 (din engl. phonoabsorbant; DEX-S)