FOI² (foesc) vb. intr. și refl. 1 🔧 A sufla cu foii (fierarului): Din foi foia, Din ciocan pleasnea VOR. ¶ 2 A se umfla și a se desumfla ca foalele fierarului: pîntecele li foește ca foile de la Țigan ȘEZ. ¶ 3 Fig. A mișuna, a furnica: fetele și flăcăii ... foiau prin sat în toate părțile CRG.; ¶ 4 Fig. A umbla încoace și încolo fără astîmpăr, a se mișca într’una: bătrîna ... se foia fără rost, pînă ce căzu pe o bancă din cerdac D. -ZAMF. ¶ 5 Fig. familiar tr. A bate, a trage o bătaie: am să te foesc urît PAMF. [pl. foi < foale].