fluturare sf [At: I. NEGRUZZI, S. II, 67 / Pl: ~rări / E: flutura] 1 Fâlfâire de aripi. 2 Mișcare în bătaia vântului a unui obiect. 3 Scuturare din cap. 4 Mișcare din coarne a unui animal. 5 Învârtire prin aer a unei săbii, a unui băț etc. (pentru a intimida sau a înfricoșa pe cineva). 6 Flutter (3).