FLUORÍNĂ (< fr.) s. f. Fluorură naturală de calciu transparentă, incoloră sau verde, galbenă, roză, violetă, sticloasă; prezintă termoluminiscență și fluorescență. Se formează pe cale hidrotermală și însoțește, în filoane, cele mai variate minerale metalifere. Se utilizează ca fondant în metalurgie, în optică, în industria chimică etc.