FLOGOPÍT (< fr.; {s} gr. phlogopos „ca focul”) s. n. Varietate de mică feromagneziană asemănătoare cu biotitul, galbenă-brună, uneori roșiatică, verzuie sau argintie, cu luciu sticlos-sidefos. Ia naștere în formațiunile metasomatice de contact și în pegmatitele care străbat calcare dolomitice sau alte roci magneziene sărace în silice și fier. Are aspect de agregate foioase, lamelare, solzoase. Utilizat ca izolant termic și electric.